Fotoreportajul

Potrivit dicționarului „Random House Dictionary of the English Language”, reportajul reprezintă relatarea unei acțiuni, eveniment etc, bazată pe observare directă sau pe cercetare amănunțită și documentată. Relatarea susamintită este destinată persoanelor care n-au fost de față sau au avut acces limitat la desfășurarea evenimentului respectiv.

În consecință, prin fotoreportaj se prezintă un fapt autentic, real, nefiind admise ficțiunea sau transfigurarea, iar concluziile aparțin numai privitorului. Menționăm faptul că fotoreporterul trebuie să-și păstreze neutralitatea față de subiect, intervenind doar prin mijloace tehnice, menite să îmbogățească dinamismul și plasticitatea imaginilor.

Pe de altă parte, subiectul trebuie să prezinte interes și importanță pentru privitor, determinîndu-l să adopte o anumită atitudine, imaginile conținînd suficiente elemente care să-l lămurească cît mai rapid și cît mai clar asupra circumstanțelor producerii evenimentului (răspuns la întrebările: cine?, unde?, cum?, cînd? și de ce?).

În acest scop, imaginile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- să fie complete, concrete, autentice și cît mai ușor de descifrat;

- să fie prezentate în succesiunea desfășurării evenimentelor în timp;

- să ilustreze clar poziția în spațiu și timp pe care a avut-o cel care a fotografiat;

Din punct de vedere al interesului pe care îl trezește fotografia de reportaj, aceasta trebuit să informeze cititorul numai asupra evenimentelor care ar putea să-l intereseze și prezentarea imaginii trebuie să fie inedită, respectiv imaginea să nu fie banală.

Modalitatea de prezentare a imaginilor este variată, de la prezentarea succesivă a unor imagini care prezintă desfășurarea evenimentului în timp, prezentarea celor mai semnificative imagini legate între ele printr-un comentariu explicativ sau realizarea unui reportaj literar ilustrat.

Scopul fiind informarea privitorului, forma de prezentare va depinde de bogăția materialului în imagini disponibil, de valoarea lui demonstrativă, de spațiul de prezentare de care se dispune, de stilul publicației în care se prezintă, de calitatea cititorilor cărora se adresează și de talentul autorilor.

Prezentarea imaginilor într-o succesiune urmărește receptarea subiectului în mod treptat. Întîi se prezintă circumstanțele care completează subiectul cu toate semnificațiile sale și în cele din urmă, după ce privitorul a asimilat aceste informații, se prezintă imaginile cele mai tensionate, cele mai dramatice. Astfel, percepția evenimentului se face abia după parcurgerea tuturor imaginilor, ceea ce apropie fotoreportajul de tehnica filmului, unde mesajul se transmite treptat, într-un ritm ales de autor.

În funcție de stilul prezentării, succesiunea poate fi schimbată, în sensul că se pot prezenta întîi imaginile cele mai revelatoare, urmate apoi de discursul explicativ.

Pentru obținerea materialului dorit, fotoreporterul ar trebui să se pregătească în prealabil ca un cineast pentru o filmare:

- își asigură actele necesare pentru a putea participa la eveniment (legitimație, acreditare, recomandare etc);

- își face o documentare cît mai completă asupra evenimentului și a locului în care se desfășoară acesta;

- își stabilește structura materialului pe care trebuie să-l obțină;

- își stabilește locul (locurile) din care va fotografia;

- își asigură dotarea tehnică materială;

Din punct de vedere al structurii materialului, acesta ar trebui să conțină:

- fixarea premiselor despre subiect;

- desfășurarea acțiunii propriu-zise;

- concluziile.

Este bine ca asupra acestor detalii și asupra celor care se obțin suplimentar la fotografiere, să se facă notițe, care pot fi utile atît în redacție celor care editează materialul, cît și ulterior la fotografierea altor evenimente similare. Trebuie menționat faptul că în afară de fotoreporterii angajați la redacțiile unor publicații, există și mulți fotoreporteri liber profesioniști (freelanceri), care lucrînd pe cont propriu, oferă publicațiilor fotografiile pe care au reușit să le obțină.

            O caracteristică a fotografiei de reportaj este lipsa totală a legăturii dintre subiecte și fotograf. Personajele vor fi surprinse în activitatea lor fără a se stabili un contact direct. Legătura dirctă introduce suspiciunea unei colaborări între cei doi, a efectuării unei regii, a lipsei de autenticitate. Imaginile trebuie să conțină atribute ale: - autencitității;

                                                                  - spontaneității;

                                                                   - concentrării subiectelor în activitatea lor;

                                                                   - situațiilor inedite.

            Fotoreportajul de presă

Este un caz particular, avînd caracteristici specifice atît în aprecierea imaginii, cît și în modul ei de prezentare. Totul se va subordona noțiunii de „știre”, adică unei relații publice prin care se comunică noutățile pe care un public „vrea” să le afle, oricînd, oriunde și oricum.

            Aceste știri sînt, în principiu, de două categorii:

1. Știri speciale (spot news)
2. Știri curente (actualități)

1. Știri speciale

Acestei categorii aparțin evenimentele care nu se pot planifica. Imaginile sînt stranii și se execută în condiții deosebite. Apariția lor este neașteptată și prezintă larg interes. În imagini sînt prezentate catastrofe, cutremure, avalanșe, inundații, furtuni, accidente, conflicte militare sau tulburări sociale, incendii și în general orice incident cu implicații majore. Bineînțeles că, atît respectivele implicații, cît și interesul, se pot referi la un plan local sau la un plan mult mai larg.

            Pentru a nu-și pierde caracterul special de noutate, aceste imagini (știri) trebuiesc obținute și difuzate cît mai rapid, iar pentru obținerea reportajelor respectivelor evenimente, trebuie să funcționeze o rețea de informații bine pusă la punct. Fotoreporterul trebuie să ajungă în timp minim la locul incidentului și să încerce să-l prezinte cît mai veridic în imagini, uneori înaintea sosirii organelor de ordine și de prim ajutor.

            Va lucra în condițiile existente, fără a-ți putea alege punctul de stație cel mai convenabil, fotografiind orice are legătură cu respectivul incident, calm, nestîngenind pe cei care asigură ordinea sau acordă primul ajutor.

Față de persoanele implicate în incident va avea o atitudine decentă și respectuoasă. Dacă va ajunge înainte sosirii serviciilor de ordine și de prim ajutor, va fi lăsat să lucreze în continuare.

            Victimele decedate într-un accident nu vor fi prezentate în detaliu în imagini însă obținerea unui portret al lor poate fi util redacției. Fotografia trebuie să aibă un bun echilibru între mărime, claritate, expresia și vîrsta victimei. Se fotografiază cu inele macro și pe cît posibil cu lumina naturală pentru a nu se forma reflexe.

            Pentru fotoreportajele de știri senzaționale, fotoreporterul trebuie să aibă cît mai multă mobilitate și independență. De aceea, aparatura trebuie redusă la minimum, iar geanta de umăr se consideră incomodă.

            Pentru incidentele de stradă se utilizează maximum două aparate de fotografiat și obiective cu distanța focală de 35, 85 și 180 mm (obiectivele cu distanța focală fixă au luminozitate mai mare).

            Este indicat să se lucreze în echipă de 2-3 persoane, fotoreporterul singur fiind vulnerabil (agresiuni, manifestări de stradă, revolte etc). Se recomandă păstrarea legăturii cu redacția în permanență pentru indicații, asta pentru că redacțiile pot avea o viziune globală asupra întregului loc al incidentului, pot trimite ajutoare fotoreporterului aflat în dificultate.

2. Știrile curente (actualitățile)

            Deși imaginile se pot anticipa, trebuie realizată o atmosferă de spontaneitate. Fotografierea se poate planifica, punctul de stație se poate alege, deoarece evenimentul este cunoscut din timp și pentru fotografiere se poate face documentare și pregătire.

Din seria de imagini care se vor realiza, nu trebuie să lipsească un plan general și momentul culminant și personajele cele mai importante care iau parte la eveniment. De multe ori aceste imagini își vor găsi un loc în arhiva redacției pentru utilizări ulterioare.

            Imaginile pe care fotoreporterul le prezintă redacției nu trebuie să prezinte spațiul gol în jurul subiectului principal, ci cît mai mult din mediul (decorul) în care acesta participă la acțiune.

Pentru realizarea imaginilor de interior, trepiedul și cîteva blitz-uri cu slave-uri sînt deosebit de necesare.